Istoria zidirii Manastirii Slatina se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia un sihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locul unde crestea un falnic paltin.

Eftimie, cronicarul domnesc ofocial din acea vreme, arata ca zidirea Manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminat in a doua lui domnie, in anul 1564.

manastirea slatina 2

Mănăstirea Slatina, județul Suceava se găsește în apropierea localității Slatina, județul Suceava, pe Google Maps o găsiți aici!


Mai puteți achiziționa cărțile noastre Kompakt și de pe www.digitalcameraworld.ro/librarie, www.f64.ro, (magazinul online sau magazinul F64 de pe Bulevardul Unirii Bucuresti), www.emag.ro, www.librarie.net, www.elefant.ro. De asemenea, puteți cumpăra cărțile noastre din magazinul de presă din aeroportul Otopeni.

Alexandru Lapusneanu a ctitorit, in vremea domniilor sale, mai multe biserici si turnuri in Sfantul Munte Athos, motiv pentru care el a ramas pana astazi zugravit in tablourile votive ale unora dintre marile manastiri athonite. In ultimul sau an de viata (+1568) Alexandru Lapusneanu s-a calugarit la Manastirea Slatina, luand numele de Pahomie.

DSC_5118

Intrarea in incinta manastirii se face dinspre rasarit, pe o alee asfaltata, marginita de randuri de brazi falnici, martori ai atator vitejii si fapte de credinta, precum si pe o alee ce vine dinspre sosea, prin partea de vest. Ambele intrari se fac prin turnuri cu gang.

DSC_5116 (1)

Turnul dinspre rasarit este construit din caramida, iar cel din vest, din bolovani de piatra. Accesul in incinta se face pe alei largi, pavate cu placi de piatra, marginite de straturi cu flori si peluze cu iarba. Incinta este inconjurata de un zid puternic, care are in cele patru colturi cate un turn de aparare. Zidurile groase si inalte de 8-10 metri, din bolovani de piatra, au creneluri pentru lupta.

Biserica cea mare din Manastirea Slatina este una dintre cele mai mari din Moldova, fiind construita in plan triconc alungit, potrivit traditiei arhitecturii moldovenesti, dar si a Bisericii Ortodoxe. Spatiul interior al bisericii este impartit, dupa traditie, in pridvor, pronaos, incaperea mormintelor (gropnita), naos si altar.

DSC_5108

In biserica se patrunde prin doua usi ale pridvorului, dispuse de o parte si de alta a bisericii, inspre sud si inspre nord. La ferestre si la usa de intrare in pronaos se observa elemente arhitecturale gotice, prezente in gandirea vremii zidirii bisericii.

Pronaosul bisericii a fost impartit in doua de un arc transversal, pavimentul fiind realizat din marmura alb-roz. Intre naos si pronaos, biserica a avut obisnuita camera a mormintelor (gropnita) care a fost inlocuita la inceputul secolului al XIX-lea, inlaturandu-se peretele despartitor.

DSC_5115

Fatadele bisericii au, de jur-imprejur, ocnite pe un rand. Doar pe peretele vestic al pridvorului sunt doua randuri de ocnite. Pe fiecare parte a fatadelor sunt cate trei stalpi masivi, contarforturi si, in plus, cate unul la colturile dinspre sud si nord ale pridvorului.

Pictura veche a bisericii, lucrata in secolul al XVI-lea, realizata de zugravi necunoscuti din Moldova, din pricina incendiilor prin care a trecut biserica, s-a distrus, iar aceea din anul 1828 a fost in intregime refacuta, asa cum arata inscriptia de la intrarea in pronaos.

DSC_5119

Intr-una dintre chiliile de la Manastirea Slatina, cronicarul Isaia a scris un cronograf, pana la anul 1425. Tot aici a fost scrisa si o versiune a „Letopisetului”, de la Manastirea Putna.

Ctitorul manastirii a infiintat in incinta o scoala de muzica si o biblioteca cu carti si manuscrise de valoare. In anul 1842, mitropolitul Veniamin Costache a talmacit aici mai multe carti bisericesti. La jumatatea secolului al XlX-lea, in Manastirea Slatina a functionat o scoala pentru pregatirea clericilor.

manastirea-slatina-15

Mănăstirea Slatina a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05644 [1] și fiind formată din 7 obiective:

  • Biserica “Schimbarea la Față” – datând din 1553-1564 și având codul SV-II-m-A-05644.01;
  • Trapeza – datând din 1561 și având codul SV-II-m-A-05644.02;
  • Paraclisul “Sf. Nicolae” – datând din 1834 și având codul SV-II-m-A-05644.03;
  • Paraclisul “Sf. Trei Ierarhi” – datând din sec. XIX și având codul SV-II-m-A-05644.04;
  • Turnurile – datând din sec. XIX și având codul SV-II-m-A-05644.05;
  • Cișmeaua – datând din 1591 și având codul SV-II-m-A-05644.06;
  • Zidul de incintă – datând din 1834 și având codul SV-II-m-A-05644.07.

DSC_5099

Sursa text: www.crestinortodox.ro

Comments

comments